|
CINE ESTE MAICA SFÂNTĂ ?
Cine este Maica Sfântă care s-a învrednicit Ca să nască pe Mesia, Dumnezeul Cel slăvit ? Cine taina cea ascusă şi de îngeri neştiută A-mplinit prin curăţia şi prin firea-I preasmerită ?
Refren:
E Preasfânta Născătoare, Maica Domnului Hristos, Grabnică ajutătoare omului ce-i păcătos ! Toate neamurile-n cântec trebuie s-o fericească, Fiindcă-i salvatoarea noastră din căderea strămoşească.
Cine fără stricăciune pe Cuvântul Dumnezeu A născut în feciorie şi fecioară e mereu ? Cine este mai cinstită mai presus de heruvimi Şi e-n Ceruri mai mărită decât sfinţii serafimi ?
Cine e Împărăteasă şi în Cer şi pe Pământ ? Cine-i Tatălui mireasă îmbrăcată-n Duhul Sfânt ? Cine este scară sfântă care ca un curcubeu Trece bolta şi prin care ne suim la Dumnezeu ?
Cine mâgâie durerea copilaşilor firavi Şi alină bătrâneţea celor singuri şi bolnavi ? Cine vine mai degrabă să ne sară-n ajutor Când vrăjmaşii ne aşteaptă să cădem în laţul lor ?
Cine plânge şi se roagă Domnului Iisus Hristos Ca să-l ierte de păcate pe smeritul păcătos ? Cine este Maică bună şi al nostru sol ceresc Şi doreşte-n cer s-aducă pe tot neamul omenesc ?
IISUSE TE-AŞTEPTĂM
Scripturile, care nu pier, Ne spun neîncetat, Că va veni Iisus din Cer, Ca Domn şi Împărat. Mireasa vine să şi-o ia, S-o ducă-n Cerul Sfânt, Din cele care vor veghea Tot timpul pe pământ.
Refren: Iisuse Te-aşteptăm să vii ! Şi tare mult am vrea, Tu, Mire, nouă să ne fii, Şi noi mireasa Ta.
Tradiţia, din tată-n fiu, Pe toţi ne-a învăţat, Că va veni Iisus cel Viu, Cerescul Împărat. Şi-aceea care, cu temei, La aşteptat cu dor, În veci, El, fi-va Mire ei, Şi ea, Lui, scump odor.
Biserica lui Dumnezeu, Ce-o ştim de la Sobor, De două mii de ani, mereu, Ne predică de zor, Că-n lume suntem călători, Iar cel ce şi-a dorit, Îl va lua curând pe nori, Iisus cel mult iubit.
Ca nişte bravi predicatori Şi semnele ne-au spus De-atâţia ani, de-atâtea ori: Aproape e Iisus ! Ulei în grabă cumpăraţi , Din cel care-i curat, Fi-ţi gata să întâmpinaţi Pe Fiul de-Împărat !
Scripturile de studiem, Tradiţia de-o ştim, Biserica de-o cercetăm Şi semnele citim, Iisuse, Doamne-Ţi mulţumim Că tu eşti Bun şi Sfânt, Că Tu ne-ai dat, să nu pierim, O mamă pe pământ !
IISUSE TE-AM AFLAT
Am rătăcit fără să ştiu Şi fără să-nţeleg, Credinţa-n Bunul Dumnezeu, Spre care-acum alerg. Primeşte-mă Iisuse Scump, Căci vinovat sunt eu, Mă vindecă Stăpâne Sfânt, Căci Tu eşti Dumnezeu!
Refren: Iisuse, Doamne Te-am aflat, Ajută-mă acum Să te urmez neîncetat, Să nu m-abat din drum.
Precum o oaie s-a pierdut De turmă şi stăpân, Aşa şi eu m-am rătăcit De staulul divin. Când rănile îmi vei lega, Voi fi ca l-anceput: Oiţă fără de cusur Aşa cum mai făcut.
Aşa cum fiul cel pierdut Pe tatăl l-a lăsat, Aşa şi eu am tot slujit "La porci la un bogat". Dar nu mai vreau acum deloc Să tot alerg pribeag, Ci mă întorc la Tatăl meu, Ce ştiu c-aşteaptă-n prag.
Iisuse, cum să-ţi mulţumesc De mila ce-ai avut, De cel ce iar Te-a răstignit, De fiul cel pierdut ? De-aceea azi, umil, doresc Să nu mai am alt gând, Decât, doar Ţie să-ţi slujesc, Şi pururea să-ţi cânt.
LA CER
Când zorii-apar frumos, Aud chemări fierbinţi Sunt glasuri dulci, de sfinţi. Ce-mi zic aşa duios ?
Refren: La cer, la cer, la cer Noi te-aşteptăm cu dor, La cer, la cer, la cer Să vii degrabă-n zbor !
Când cerul e senin, Aud cântând uşor Al îngerilor cor. Ce-mi zic aşa de lin ?
Când seara vine-n zor, Aud un glas frumos E Maica lui Hristos. Ce-mi zice-aşa cu dor ?
Când stelele se-aprind Un glas aud de sus E glasul lui Iisus. Ce-mi zice-aşa de blând ?
Tu Doamne ştii că vreau Dar sunt neputincios În Cerul Tău frumos, Ridică-mă să stau !
LUMEA E UN IARMAROC
Multă lume-i adunată La o margine de crâng: Şi săraci, şi la cravată, Fiindcă azi e zi de târg.
Într-o parte-i târg de vite: Ţapi, viţei, purcei, căţei, Iar alăturea se vinde Oi, mieluţi sau porumbei.
Marfă este din belşug: Din Bizanţ, din Orient, Mirodenii dar şi suc Din apus, din Occident.
Semnul cel proorocit Al comerţului, îl vezi, Între bare stând pitit, Pe pachete şi pe lăzi.
Negustori mulţi sunt pe cale, Dar şi de-alde "cască-gură"; Unii vând, luând parale, Alţii cumpără sau fură.
Lumea-i ca un iarmaroc Unde vinzi şi cumperi, frate, Căci e banul la mijloc Şi el e prezent în toate.
Pentru mulţi e paradis Unde negustori dibaci Le oferă numai vis Pământenilor săraci.
Dar ce strigă negustorii ? Ce oferă spre vânzare, De atrag cumpărătorii Ce se strâng cu mic şi mare ?
Îmi vând cinstea pe parale, Strigă tare Penelopa, Căci nu este altă cale Ca să intr-un Europa !
Vând maşina mea luxoasă, OPEL în perfectă stare, Spaţioasă cât o casă, Ca să-mi iau alta mai mare !
Unul strigă şi mai tare: Vând urgent casuţa noastră Ca să-mi fac o vilă mare Pentru mine şi nevastă !
Vând pe fraţi şi pe surori, Strigă un creştin de formă. Nu mai vreau exagerări, Vreau credinţă uniformă !
Îmi vând sufletul din mine, Strigă un creştin pe şleau, Ca să-mi dea un colţ de pâine Negustorii care au !
Îmi vând timpul preţios Hărăzit de Creator, Strigă unul curios, Ca să-mi iau televizor !
În acest vast Babilon, Apărând dintr-un ungher, Strigă tare şi Ion: Vând pământ şi cumpăr cer !
Însă cei ce trec agale, Pe nebun îl iau în râs. Pentru ea cei cu parale Sunt deja în paradis.
Fără agresivitate, Printre strigături feroce, Cineva adus de spate, Strigă cu o dulce voce:
Îmi vând sănătatea scumpă Pentru rai, pentru salvare, Pentru cei ce mă ascultă, Căci sunt mamă şi mă doare.
Vând ulei din cel curat Pentru candelele voastre ! Strigă tot mai apăsat, Dorul inimilor noastre.
Copilaşii mei curaţi, Cumpăraţi numai ce-i sfânt, Ca să nu vă înşelaţi În acest târg pe pământ.
Căci la spartul târgului, Toţi ce care-au cumpărat Marfa occidentului, Văd ce mult s-au înşelat.
Lumea e un iarmaroc Unde poţi să cumperi raiul, Sau să cumperi iad şi foc ; Preţul lor îţi este… traiul.
|
