|
Trimiteţi mesajele pe adresa de e-mail radu_iftinoiu@yahoo.com
|
|
|
RĂSPUNSURI LA MESAJE |
|
|
Viorica-Adriana |
|
|
E o comoara ce faceti dumneavoastra, o comoara ce nu trebuie ascunsa, pe care am aflat-o si eu cand aveam varsta de 5 ani. Sa va ajute Dumnezeu sa salvati oameni si asa sa ajungem la poarta raiului cu totii, pe o raza de lumina…
Raspuns:
Laudat sa fie Dumnezeu, pentru toate! Ma bucur ca umilele mele incercari in plan duhovnicesc v-au miscat sufletul. Nu-i salvam noi pe oameni, Dumnezeu ii salveaza. Desigur, noi trebuie sa ne aratam dragostea fata de Dumnezeu si fata de aproapele, si sa nu uitam ce zice Domnul: "... când veţi face toate cele poruncite vouă, să ziceţi: Suntem slugi netrebnice, pentru că am făcut ceea ce eram datori să facem". Inteleg ca sunteti o ucenica mai veche a Parintelui nostru duhovnicesc, care ne-a aratat calea ce duce la fericirea vesnica. Dumnezeu sa ne ajute sa ajungem cu totii in Tara Fericirii, alaturi de Parintele nostru drag, Taica Parinte Visarion! Multi nu inteleg de ce il iubim noi asa de mult pe acest Parinte. Pentru aceasta il iubim: pentru ca ne-a aratat calea care duce spre Dumnezeu, spre mantuire, calea ORTODOXIEI; pentru ca ne-a strans de pe caile largi ale lumii acesteia si ne-a invatat sa iubim Biserica si pe slujitorii ei, sa-i iubim pe toti oamenii, chiar si pe vrajmasi, sa umplem bisericile (ortodoxe) in Sarbatori si Duminici, sa ne spovedim, sa ne impartasim, sa ascultam de Biserica si sa petrecem intru multa smerenie. Si asta incercam sa facem. Daca facem sau nu asa, s-o spuna preotii care ne cunosc, care ne spvedesc, si nu altcineva din auzite. Cu noi este Dumnezeu! Intelegeti neamuri si va plecati, caci cu noi este Dumnezeu!
Doamne ajută! |
|
|
Geta |
|
|
Doamne ajuta!
De cand
am descoperit situl dvs.,
simt o caldura in dreptul inimii, cand
intru si citesc;
Dle Radu,
sunteti preot?; Am cistigat la concursul
care-l faceti; Va multumesc din inima;
Spuneti ca trebuie sa cultivam Talantul dat de Bunul Dumnezeu;
Am primit si eu un TALANT-acela de a face icoane; fac
--pictura cu acul--si lucrez icoane; Credeti, ca as putea expune sa
le vedeti?;
Raspuns:
Doamne ajută!
Faptul că simţiţi o căldură în dreptul inimii, nu se datorează sit-ului meu. E o coincidenţă. Cred că aveţi o inimă bună, o inimă înfrântă şi smerită, care întotdeauna găseşte perle, chiar şi în gunoaie. Când spun gunoaie, mă refer la stângăcia mea. O să spuneţi, atunci de ce postez? De la mândrie mi se trage. Totodată, însă, mi-e milă şi de cei care caută un cuvânt simplu de înviorare duhovnicească şi încă nu l-au găsit. Iar eu fiind un om simplu, de la ţară, care la fel am căutat cândva un cuvânt de întărire duhovnicească, ofer din ceea ce am primit de la părintele meu duhovnicesc. Dacă sunt preot? Eu preot, surioară? Vai de mine, ticălosul! Preot nu poate fi oricine. Preot înseamnă misiune permanentă, jertfă, model în societate. Atâta timp cât Sfinţii au fugit de preoţie, vrednici fiind, eu cum să îndrăznesc? Părintele Cleopa s-a preoţit după ce a primit un semn de la Dumnezeu, iar Părintele meu duhovnicesc a preferat să rămână ierodiacon până la moarte. Preoţia e taină sfântă. Răspundere mare! De aceea Sf. Ioan Gură de aur spune că puţini preoţi se vor mântui. Cu toate că părintele duhovnic mi-a recomandat să devin preot, n-am îndrăznit, fiindcă eu mănânc mult, beau mult, dorm mult, sunt trufaş, iubitor de argint, neîfrânat; şi nu vi le mai spun pe toate, ca să nu vă smintesc. Eu sunt cel mai prost şi neascultător ucenic al Părintelui Visarion. O, dacă i-aţi cunoaşte pe adevăraţii ucenici ai Părintelui meu, v-aţi folosi mult de la ei, fiindcă ei sunt smeriţi şi nu ies pe internet să spună tot felul de poveşti, ca mine. Vă felicit pentru premiul pe care l-aţi câştigat la concurs. Am văzut că şi în luna aceasta sunteţi prezentă la concurs. Bine faceţi şi să-i mai îndemnaţi şi pe alţii să participe. În ceea ce priveşte „pictura cu acul”, probabil goblen, vă îndemn să lucraţi înainte, fiindcă în timp ce lucraţi aveţi posibilitatea să spuneţi şi rugăciunea inimii. M-aş bucura să le pot şi vedea. Dacă aveţi poze cu goblenurile, să mi le trimiteţi prin e-mail, ca să vă dau o… notă. Mulţumim pentru urări. La fel vă doresc şi eu: post frumos cu mult folos! Doamne ajută! |
|
|
Cosmina |
|
|
Intamplator am descoperit acest site. Nu pot decat sa va apreciez si mai mult pentru faptul ca ajutati oamenii sa se apropie si sa aiba incredere in Dumnezeu. Mie una mi-ati dat posibilitatea ca in fiecare zi sa am momentul meu de liniste, momentul in care las la o parte toate nemultumirile si neimplinirile de peste zi si fac ceva bun pentru sufletul meu. Ma incarc cu optimism si cu speranta, ma rog mai mult si cel mai important, am invatat sa-i multumesc lui Dumnezeu pentru ajutorul Lui. Va multumesc si va doresc numai bine!
Raspuns:
Sa dam slava lui Dumnezeu pentru toate, sora Cosmina. Poate ca nu ai stiut, dar este un pacat sa-i laudam pe oameni. Toate laudele i se cuvin numai lui Dumnezeu, caci El este Vistierul Bunatatilor, El da daruri oamenilor. Omul lucreaza cu darul lui Dumnezeu, cum lucreaza meseriasul cu o unealta sau cu un utilaj din dotare. Daca utilajul este performant, atunci meseriasul trebuie sa produca mai mult si mai bine, altfel îşi pierde serviciul, iar utilajul i se da altuia, care vrea sa lucreze cu devotament pentru patronul lui. Sa stii ca eu sunt ingrijorat pentru faptul ca nu lucrez dupa masura „uneltelor” din dotare. Totusi ma bucur ca te-ai folosit de materialele din acest site, care imi apartin intr-o mica masura. Site-ul este pentru un segment de oameni simpli, pentru cei care nu au cunoscut credinta, pe care eu ii inteleg, fiindca am fost ca ei si imi amintesc de vremea cand il cautam pe Dumnezeu, dar nu reusea nimeni sa mi-l ofere pe intelesul meu, desi aveam prieteni avansati in cunostinta duhovniceasca. Mi se parea ca vorbesc pe alta limba. Dar vazand Dumnezeu dorinta mea vie de a cunoaste credinta, mi-a trimis pe cineva ca sa vorbeasca pe limba mea, un „talmaci’ – Parintele Visarion. Ati vazut si ati auzit ce simplu vorbeste Parintele. Unii poate il judeca pentru ca mai face si dezacorduri, dar a vorbit pe limba oamenilor simpli si acestia l-au inteles, asa cum se inteleg copilasii intre ei, mai usor decat cu adultii. Multumesc pentru mesaj, caci a venit intr-un moment potrivit. Ma gandeam, din anumite motive, sa renunt la comunicarea cu tinerii prin intermediul acestui site, sa opresc difuzarea lui, dar mesajul fratiei tale ma face sa aman hotararea mea. Multumesc! |
|
|
Silica |
|
|
Doresc sa va felicit Domnule Radu, sa va doresc din inima sarbatori fericite si sa va impartasesc bucuria mea pe care o traiesc azi 25 dec 2009, de a descoperi site-ul dvs, datorita unei foarte bune prietene din tara, doamna Ionut Marcela careia ii multumesc si pe aceasta cale pentru acest minunat dar azi de ziua sfanta a Nasterii Domnului. Ce dar minunat, ce amintiri placute mi-a trezit vocea parintelui Visarion pe care l-am cunoscut cu multi ani in urma cand eram prea tanara ca sa-l pot intelege, dar care , fara voia mea, m-a marcat; acele predici minunate pe care nu le voi uita niciodata, acel cor al tinerilor cu chip de ingeri... Anul trecut maicuta mea mi-a daruit o carte cu predicile parintelui pe care o citesc cu mare drag si pe care o pastrez ca pe un tazaur in mica mea biblioteca de carti religioase si sfinte. Va multumesc in numele familiei mele ca existati si ca v-ati gandit sa deschideti acest minunat site cu atatea sfaturi duhovnicesti si cu imaginile celor trei iconite pictate de taica parintele, cum il numeam noi crestinii care-l adoram si-l apreciem ca pe un Mare Om de Valoare a lumii Crestine Romanesti. Iconitele imi amintesc de revistele "Paine si apa pentru suflet" pe care mama mea Maria Juganaru, cu 30 de ani in urma, le primea de la parintele ca sa le daruiasca crestinilor din biserica din Calarasi. Sa va dea Bunul Dumnezeu putere si sanatate, sa va folositi talantii primiti si de sus din cer. Bunul Parinte sa va trimita mangaieri divine ca munca ce o faceti sa va fie usoara si placuta. Doamne ajuta!
Raspuns:
Va multumesc pentru urari, surioara Silica, si, la randu-mi, va doresc Dvs. si intregii familii cele mai sincere urari de pace, bucurie, sanatate si MANTUIRE! Dupa cum arata adresa de e-mail, probabil ca locuiti in Spania. Constat cu mare bucurie ca nu v-ati uitat tara si mai ales credinta strabuna - ORTODOXIA. Da, intr-adevar, Parintele Visarion este unul din stalpii Ortodoxiei, dar nu singurul. Noua ni l-a randuit Dumnezeu ca pastor de suflete pe dansul, fiindca s-a potrivit ravnei noastre, setei noastre de a cunoaste credinta. Sfintia Sa n-a studiat teologia sau alte scoli inalte, ci a vorbit ca un om simplu, smerit si plin de dragoste. Mie daca mi-ar fi vorbit despre Dumnezeu in termeni teologici, cu siguranta n-as fi inteles nimic. Predicile Sfintiei sale sunt simple, dar pline de duh. Ma duc cu gandul acum la Sfantul apostol Petru, care era un om simplu si gangav pe deasupra, dar dupa ce a primit Duhul Sfant la Cincizecime, vorbind in public, a intors la credinta crestina odata trei mii de oameni, altadata cinci mii. Sa cerem si noi de la Dumnezeu, in rugaciune, venirea Duhului Sfant peste noi ("Imparate Ceresc, Mangaietorule...") si asa, primind foc de sus, sa calcam si noi pe urmele Apostolilor si ale Parintelui nostru Visarion, marturisindul-L pe Dumnezeu cu timp si fara timp, in tara si in afara tarii, intre crestini si necrestini, dar mai ales cu trairea noastra. Amin! |
|
|
Maria R. |
|
|
Doamne ajuta.
Am gasit acest site minunat al dumneavoastra. E nemaipomenit plin de hrana duhovniceasca. Ma intareste nespus cand citesc si ascult predicile si toate cuvintele de folos mai ales ca eu sunt una din oile ratacite ale Sfintiei Sale Taica Parintele Visarion. Dumnezeu sa va rasplateasca iubirea si daruirea cu care ati facut acest site ca multi se pot intoarce la credinta asa. V-as mai ruga din suflet daca puteti sa mi trimiteti si mie colectia CUVINTE DE AUR - sfaturi duvovnicesti catre ucenici. DUMNEZEU SA VA RASPLATEASCA Doamne ajuta
Raspuns:
Doamne ajută şi bine aţi (re)venit!
Aprecierile pentru acest site „nemaipomenit”, cum ziceţi Dvs., nu mi se cuvin mie. Eu nu fac decât să scot la lumină o parte din învăţăturile mântuitoare ale Parintelui nostru Visarion. Oricine a stat în preajma Parintelui, ascultând şi împlinind sfaturile Sfinţiei Sale, s-a îmbogăţit duhovniceşte (nu e vorba de mine, ci de cei care sunt cu adevărat ucenici ai Părintelui). Spuneţi că sunteţi o „oaie ratăcită”. Ştiu că o spuneţi din smerenie, dar poate fi şi o ispită. Nu sunteţi deloc rătăcită. Atâta timp cât căutaţi mântuirea sufletului, atâta timp cât citiţi şi ascultaţi materiale duhovniceşti şi puneţi în practică tot ce ne învaţă Părintele nostru sau alţi părinţi de talia dânsului, să fiţi sigură că dânsul, ca o mamă bună, se roagă şi pentru Dvs. înaintea tronului Sfintei Treimi, căci nu a făcut niciodată deosebire între ucenicii Sfinţiei Sale. Pe toţi i-a primit şi reprimit cu dragoste, ştiind că ispitele vieţii sunt mari, iar unii cad răpuşi de ele, cu sau fără voia lor. Eu, după ce l-am cunoscut pe Taica Părinte, la inceputul anilor ’80, când nu ştiam mai nimic din cele ale credinţei, am avut un vis, spre întărirea mea. O voce puternică mi-a zis în acest scurt vis: „Părintele Visarion se chezăşuieşte pentru voi!” Noi ştim că visele ne pot înşela şi nu trebuie să credem în ele, dar mai târziu am înţeles că aşa este, Părintele s-a făcut chezaş, garant, înaintea lui Dumnezeu, cerându-i să ne primească întru pocăinţă, preluând asupra sa problemele şi ispitele noastre. Aşadar, şi-a pus sufletul în pericol din dragoste pentru nişte „oi rătăcite”. S-a rugat lui Dumnezeu să-i trimită aceste „oi rătăcite”, care nu-şi găseau păstorul, spre a le povăţui, spre a le hrăni cu iarba cea mai grasă şi a le adăpa din izvorul cel limpede şi cristalin al iubirii lui Hristos. Să nu staţi departe de această turmă binecuvântată. Dacă nu aţi văzut, vă recomand să vizionaţi înregistrările de la înmormântarea şi parastasele Părintelui Visarion, să auziţi ce spune Prea Sfinţitul Galaction, cu lacrimi în ochi: „Părintele Visarion mi-a marcat viaţa!” La fel spun şi eu şi mulţi ca mine. De aceea, dragă surioară, te sfătuiesc să ai un anturaj duhovnicesc; încolonează-te în turma oiţelor ascultătoare, căci lupii cei răpitori stau la pândă şi singură n-ai să poţi să te aperi. Atât cât îmi este cu putinţă îţi voi mai da şi alte sfaturi, aşa cum şi eu am primit de la Părintele nostru şi de la fraţii care şi-au jertfit bucuriile vieţii vremelnice pe altarul dragostei de Dumnezeu şi de aproapele.
În ceea ce priveşte colecţia „Cuvinte de aur”, v-o trimit cu toată dragostea, însă nu se poate prin e-mail, pentru că fişierele sunt foarte mari. Dacă se poate, să-mi indicaţi o adresă şi v-o trimit prin poştă. Mai e o posibiltate: să le descărcaţi direct de pe „Trilulilu”. Dacă nu vă descurcaţi, rugaţi pe cineva din zona Dvs., care se pricepe, să vă ajute. Menţionez că încă nu am postat toate episoadele acestei colecţii. Mai trebuie prelucrate, pentru că sunt înregistrări pe bandă magnetică din anii ’70 - ’80 şi trebuie un pic umblat la calitatea sunetului, cât e cu putinţă. Vă aştept ori-de-câte-ori doriţi, cu veşti bune, spre a mări calitativ efectivele Bisericii Luptătoare din care facem parte noi, cei de pe pământ, într-o comuniune sfântă cu Biserica Triumfătoare, unde se află Părintele nostru drag Visarion şi toţi Sfinţii, drept-slăvitori ai Ortodoxiei, care au fost oameni ca şi noi, iar acum petrec în slava cerească pentru puţinul timp bine petrecut pe pământ! |
|
|
Nina (Canada) |
|
|
Ma bucur ca am desocperit acest site, particular prin simplicitatea cuvintelor uzate, dar prin bogatia de mesaje transmise. Dumnezeu sa te tina, domnule Radu, sa ne mai adaugi alte noutati, alte cuvinte simple, alte multe noutati interesante.
Partile audio, sint excelente!
Va
multumesc. Cu respect, Nina http://acatistier.webs.com/
Raspuns:
Şi Dvs. să vă ajute Dumnezeu! Dacă sunteţi în Canada, poate nu e un lucru întâmplător. Acolo puteţi să faceţi o lucrare duhovnicească mai grozavă decât aici, bineînţeles atât cât îi este îngăduit unui mirean. Aici, la noi, lumea e cam îmbuibată de atâta hrană duhovnicească. Găseşti cărţi şi materiale religioase peste tot, slujbe la tot pasul, căldura sufletească specifică poporului român ortodox şi multe altele, pe când acolo lumea e mai rece si simţiţi bucurii din acestea de-ale noastre, când vă mai întâlniţi duminica pe la câte o biserică ortodoxă. Totuşi, pentru că Dumnezeu v-a înzestrat cu credinţă, cu dragoste şi cu râvnă duhovnicească, puteţi lucra şi acolo pentru salvarea sufletelor, ca un apostol, chiar cu mai multă eficienţă decât aici. Ştiu că e criză financiară şi acolo, ca şi aici, şi nu puteţi să faceţi prea multe fapte de milostenie, dar, aveţi internet; descărcaţi predici, slujbe şi cântări duhovniceşti, inscripţionaţi-le pe CD-uri, DVD-uri sau in format text şi daţi-le fraţilor de acolo. Întâlniţi-vă mai des şi discutaţi probleme duhovniceşti, bine ar fi în compania preotului. Să fiţi uniţi şi formaţi-vă o familie duhovnicească acolo, care vă va fi de folos atât în plan spiritual, cât şi material, când se ivesc anumite probleme de ordin social. Nu vă împrieteniţi cu oricine, cu persoane care vă pot deruta de la calea noastră frumoasă, ortodoxă. Să nu lipsească spovedania (şi împărtăşania) în cele patru posturi. Să citiţi cât mai multă literatură duhovnicească, mai ales vieţi de sfinţi. Rugăciune, cât se poate. Şi... să fiţi un client fidel al site-lui Dvs. http://acatistier.webs.com/ citind în fiecare zi câte un acatist. De asemenea, vă îndemn... "Nu uita că eşti român!". Dumnezeu să vă întărească, să vă călăuzească şi pace să vă dăruiască! |
|
|
M.L. |
|
|
Î-mi plac foarte mult povestioarele (fini-naşi),dar cum le vor recepţiona şi cei care nu au internet.
Raspuns:
Dacă sunt într-adevăr de folos sufletesc, cred că se va găsi un binevoitor care să le tipărească, spre a ajunge la publicul larg, mai ales la cei tineri. Eu, deocamdată, nu am posibilităţile financiare pentru a le tipări la o tipografie. Pe marea majoritate a materialelor cuprinse în acest site le am editate în Quark-Xpress, cu posibilitatea de a le converti în format pdf sau după cum cere tipografia. M-aş bucura, de asemenea, dacă s-ar găsi nişte tineri talentaţi care să pună în scenă aceste povestioare şi publicate pe Trilulilu sau Youtube. Dacă se găseşte cineva, să mă contacteze, căci cu dragă inimă îi dau concursul. |
|
|
Ştefan (Cluj) |
|
|
Doamne ajută
În primul rînd aş dori
să vă spun că sunt un tânăr de 20 de ani şi că am fost impresionat
de acest minunat syte
www.popasduhovnicesc.ro. Nu mă
gîndeam că mai găsesc aşa ceva. Într-adevăr, şi în ochii mei biserica ortodoxă este o adevărată comoară din care noi facem parte. Şi eu simt că sunt dator să-l preţuiesc pe duhovnicul meu, care mă ascultă şi mă sfătuieşte aşa cum îl luminează Dumnezeu. Mă bucur că am mai găsit o persoană care preţuieşte într-atât Biserica lui Hristos şi pe slujitorii Săi.
Nimeni nu ar putea
spune că la o altă religie lucrurile sunt mai profunde. căci iată,
noi îi avem pe sfinţii părinţi care ne învaţă în chip minunat prin
cărţile duhovniceşti pe care ni le-au lăsat. Nu ştiu din ce cauză, dar cînd sunt în vacanţă nu mă pot ţine de cele duhovniceşti, nici de post şi nici de rugăciune. nu sunt în stare să spun o rugăciune sinceră care să provină din adîncurile sufletului meu cel întinat şi întunecat de toate păcatele mele. Doar seara îmi dau seama că ziua am trăit pentru cele lumeşti şi că nu am făcut nimic pentru sufletul meu. Îmi pare nespus de rău că am această neputinţă. maidemult puteam să mă rog mult şi puteam a cugeta cu minte curată la cele Dumnezeieşti. plîngeam cu lacrimi atunci cînd greşeam. Şi acum, am ajuns să mă întreb oare unde este pocăinţa mea cea sinceră? Îmi dau seama că aşa nu am nici un rost. M-am înscris la facultatea de psiho-pedagogie specială. Nu pot să îmi închipui munca mea de toate zilele fără Hristos. Dar nici nu se poate, căci voi lucra, dacă Domnul va vrea, cu persoane cu dizabilităţi. Şi aici e nevoie de mîngîiere, de blîndeţe, de dragoste. Dar de unde toate astea, dacă Izvorul tuturor acestor virtuţi nu mai este cu mine. Sau chiar dacă este, sunt surd şi nu aud că acest izvor curge acolo undeva în adîncul inimii mele. Vă rog mult să mă pomeniţi în rugăciunile dumneavoastră căci singur nu pot. Eu cred că aveţi mult mai mare evlavie la Dumnezeu decît mine. Văd credinţa şi dragostea dumneavoastră din lucrurile pe care le scrieţi. Maidemult scriam poveşti pentru cei micuţi, dar acum nici asta nu o mai pot face. nu ştiu ce e cu mine. Domnul să vă răsplătească pentru toate cele bune şi frumoase cîte aţi făcut. Eu vă doresc să fiţi tare în credinţă şi să nu ajungeţi niciodată la o decădere ca a mea. De ar veni cineva să mă judece, chiar om de ar fi, nu aş putea să mă supăr, căci vrednic sunt de toată osînda şi chinul. Însă eu mă rog să nu mai fiu aşa şi să mi se lumineze şi mie mintea şi inima, ca să pot primi cu bucurie Cuvântul lui Dumnezeu.
Vă mai rog, dacă aveţi
timp, să îmi răspundeţi la acest mesaj cu un sfat pe adresa aceasta
de gmail. Doamne ajută!
Raspuns:
Frate Ştefan,
Bine ai venit la Sfânta şi Scumpa noastră ORTODOXIE! Mă bucur că mai sunt pe lume tineri pe care să îi preocupe mântuirea sufletului. Cu durere în suflet observăm că marea majoritate a tinerilor din ziua de astăzi, nu mai vor să ştie de cele sufleteşti. A reuşit vrăjmaşul să-i conducă pe alte căi, pe căile cele largi ale păcatelor, folosind fel şi fel de metode. Cele mai eficiente dintre acestea sunt internetul şi televiziunea. De aici li se propovăduiesc tinerilor cele spre pierzare sufletescă. De aici se inspiră mulţi tineri şi ajung să săvârşească păcatul. Şi ştii prea bine că în media vezi şi auzi ştiri numai despre răutate, violenţă, desfrânare, lenevie, lăcomie, viaţă fără Dumnezeu. Îmi spui că treci, mai ales vara, printr-o perioadă de slăbire în credinţă şi din cauza asta ai întrat în alertă. Toţi avem în viaţă asemenea momente de slăbiciune. Nu, nu este o cădere. Nu eşti căzut. Asta este o ispită. Pe unul căzut nu îl mai intereaază viaţa în Hristos, pe când Frăţia Ta, se vede clar, că nu te simţi bine în această stare. De multe ori ne lasă Dumnezeu să trecem prin asemenea stări, ca să nu ne trufim, să nu credem că suntem mai buni decât ceilalţi, mai râvnitori, mai ostenitori, ca să ne dăm seamă că, doar cu puterile noastre, nu putem face nimic. De la Dumnezeu am primit darul credinţei, darul de a ne osteni, darul dragostei, darul smereniei, darul rugăciunii. Fără El nu putem face nimic. De aceea trebuie mereu să ne rugăm ca să ne mai mărească Dumnezeu şi credinţa, şi dragostea, şi smerenia şi toate virtuţile spre mântuire. Ai văzut un copilaş, care, la unsprezece luni – un an, se ridică şi merge în picioare ţinut de mânuţă de tatăl său. Dacă tatăl său îi dă drumul la mânuţă, intră în alertă, se sperie, căci se vede neputincios de a merge singur în picioare. Aşa se întâmplă şi cu noi, ne mai dă Dumnezeu drumul la mână, ca să vedem că fără El nu putem merge. Şi asta până când picioarele noastre se întăresc pe calea credinţei. Dacă facem mai mult exerciţiu, căpătăm antrenament şi mergem mai repede în picioare. Totuşi, rămânem copii toată viaţa şi toată viaţa avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. În altă ordine de idei, să nu crezi că vrăjmaşului îi pare bine că ai trecut de la o altă confesiune, la Ortodoxie. Nu-i pare bine. Poţi avea şi de aici lupte. Roagă-te cum poţi, roagă-te şi pe cale, şi când lucrezi ceva, şi în genunchi la icoane, dar roagă-te cu smerenie, fără să te compari cu alţii, mai ales cu tinerii din generaţia Frăţiei Tale. Aceia se vor întoarce şi ei, într-un fel sau altul, căci judecăţile lui Dumnezeu sunt nepătrunse de mintea noastră. Să te rogi nu neapărat cu cartea de rugăciuni în faţă, ci şi folosind cuvintele tale proprii, spuse din inimă. Faptul că ai un duhovnic, mă bucură nespus. Să nu-l ocoleşti, dar nici să-l plictiseşti. Cere-i sfatul şi să faci ceea ce te va învăţa, căci la Judecată va răspunde de Frăţia Ta în faţa lui Dumnezeu, dacă îl asculţi, iar dacă nu îl asculţi, vei răspunde singur de faptele neascultării. Să nu încerci să faci fapte peste puterile Frăţiei Tale, căci uneori râvna poate veni şi de la vrăjmaşul; atunci când vede că nu ne poate trânti cu cele de-a stânga, vine cu cele de-a dreapta (mândrie, slavă deşartă, semeţie). Şi asta e într-adevăr cădere. Sfinţii Părinţi o numesc „cădere în sus”. Părintele meu dohovnicesc, Visarion Iugulescu, îmi spunea că ne putem mântui doar cu dragoste şi smerenie. Şi aşa este. Dacă ai aceste două virtuţi, nu mai poţi să faci păcate. Dacă ai dragoste şi smerenie, nu te mai mânii, nu mai râvneşti la agoniseala aproapelui, nu te vezi mai bun decât alţii etc. Mergi înainte, Frate Ştefane, căci Dumnezeu nu te va lăsa. Să ceri cât mai des ajutor şi Maicii Domnului, căci cât poate Dumnezeu să ajute cu puterea Sa, atâta poate şi Sfânta Fecioară cu rugăciunea Sa. Să-l chemi în rugăciunile Frăţiei Tale şi pe Sf. Arhidiacon Ştefan, ocrotitorul tău, şi pe toţii sfinţii. Dumnezeu să îţi ajute şi aici pe pământ, pentru cele vremelnice, dar mai ales pentru viaţa cea veşnică şi fericită, unde să dea Bunul Dumnezeu să ne vedem şi să ne aducem aminte că ne-am cunoscut în spaţiul virtual, aici pe pământ şi am vorbit frăţeşte ca de la suflet la suflet, preocupaţi fiind de mântuirea sufletului. Amin!
P.S. Adresa de e-mail pe care mi-ai indicat-o, nu este validă. Mi-a apărut aşa "ş@yahoo.com", pentru aceasta ţi-am raspuns public. |
|
|
Ipodiacon Victor (Italia) |
|
|
D-le Radu va multumesc mult pentru odihna mea duhovniceasca,duhovnicia prin citatele de pe sit se apropie de sufletul meu mult mai usor.Dumnezeu cu darurile Sale si binecuvintarea Sa sa va ajute intru sadirea duhovniciei in aceasta lume confuza!
Raspuns:
Domnule Victor, De obicei raspund la mesaje pe adresa personala de e-mail, pentru ca fiecare cititor are problemele lui, necazurile, incercarile sau bucuriile lui, si nu vreau sa le fac publice. |
|
|
Valentina G. |
|
|
AM SEDCOPERIT ACEST SIT,SI CAND IMI FAC TIMP/SI MAI ALES CAND SUNT MAI TRISTA /INTRU SA CITESC/.AM 2 COPII SI ACUM AM AFLAT CA V-A MAI VENI UNUL /NU ERAM FOARTE PREGATITA PENTRU ASTA/DAR ZIC CA STIE EL D-ZEU DE CE ACUM/VA ROG SA VA RUGATI SI PENTRU MINE SA POT MERGE MAI DEPARTE/ SARUTMANA/DOAMNE AJUTA
Raspuns:
Dumnezeu să vă ajute, surioară! Eu consider că e o bucurie venirea pe lume a unui prunc. Să vină sănătos! Nu trebuie nicio pregătire pentru aceasta. Familiştii trebuie sa fie mereu pregătiţi pentru un asemenea eveniment. Oare nu acesta este scopul căsătoriei? Crucea căsătoriei e la fel de mântuitoare ca şi crucea călugăriei. Iar grijile de genul “ce le vom da copiilor să mănânce?”, sau “cu ce îi vom îmbrăca?”, nu se justifică la un creştin adevărat. Cine îşi pune asemenea întrebări, înseamnă că nu are încredere în Dumnezeu, care se îngrijeşte şi de crinii câmpului, şi de păsările cerului... Cunosc pe cineva cu şapte copii; n-a fost uşor, dar acum sunt ca şapte brazi. Când mămica acestor copii a aflat că e însărcinată cu al patrulea copil, s-a întristat un pic şi i-a spus unei vecine despre aceasta. Vecina a certat-o şi chiar a convins-o sa avorteze copilul. Ba mai mult, în scurt timp a aranjat şi cu un doctor pentru săvârşirea crimei. Mai era o jumătate de oră până la săvârşirea avortului. În acest timp, totuşi, femeia şi-a sunat soţul care era cu serviciul undeva departe. Acesta, care luase legătura cu Părintele Visarion, i-a spus sec: “Nu faci niciun avort! Uite ce-a spus Părintele...”. Aşa de mult au mişcat-o pe soţie cuvintele Părintelui Visarion, încât au convins-o să nu mai facă avort, dar i-a replicat dur soţului: “Tu să-l creşti!”. Părintele i-a mai spus soţului că îi poate pune numele Ioan. Povestea e mai lungă şi plină de întâmplări minunate... Şi iată că pe 8 mai, când îl serbăm pe Sf. Ap. şi Evanghelist Ioan, s-a născut Ionuţ, care mai tot timpul, cât a fost mic, l-a preferat mai mult pe tatăl său; cu el dormea, cu el se juca... Aşa i-a zis maică-sa, tatălui: “Tu să-l creşti!”. Acum, la 24 de ani, Ionuţ a terminat facultatea (5 ani), a luat licenţa şi e inginer diplomat. Primele cuvinte ale lui Ionuţ, după ce şi-a dat examenul de licenţă, au fost: “Vreau s-ajung la Cernica, la Taica Părinte Visarion”. Tatăl nu l-a întrebat: de ce? Dar... îşi închipuie de ce. Iată, soră Valentina, ce fac oamenii! Se opun planului lui Dumnezeu. Aceşti copii, care sunt opriţi de părinţii lor de a veni pe lume, dacă se năşteau, puteau fi oameni mari, sfinţi chiar. De aceea, sfatul meu, îndemnul meu e să vă bucuraţi că veţi aduce pe lume un creştin, care poate însemna mântuirea familiei. Cine ştie pe cine purtaţi în pântece... Iar Dvs. vă întristaţi... Îmi spunea o creştină că mama dânsei a murit din cauza unui avort. Mai avea două fete şi a considerat că nu poate creşte trei copii. Pe patul de moarte le-a spus fetelor: “Mamă, să nu faceţi ca mine, niciodată. Mai bine o mamă cu trei copii, decât doi copii fără mamă”. Doamne ajuta! |
|
|
L.R. Craiova |
|
|
Draga frate intru Hristos, Va rog sa-mi iertati indrazneala de a va scrie.. Doamne ajuta!
Raspuns:
Voi posta minunea pe prima pagina (22 iunie 2009). |
|
|
Marius Dascalu |
|
|
HRISTOS SA INALTAT!Felicitari pentru sit.Eu am dat de el intamplator si m-am folosit foarte mult.Eu l-am descoperit tarziu pe DUMNEZEU la 30 de ani si parca acuma m-am nascut.Este asa de bun .Iar pe parintele VISARION din pacate nu l-am cunoscut dar m-am folosit foarte mult de sfaturile lui.Acuma sunt ca un copilas de gradinita care pentru prima oara vede lucruri noi si tot intreaba si intreaba.FELICITARI INCA O DATA PENTRU SITE.DOAMNE AJUTA!
Raspuns:
ADEVARAT S-A INALTAT!
Frate Marius,
Omul, daca este mai departe de un munte, il vede pe acesta asa de mic si neinsemnat… Dar cu cat se apropie de acel munte, isi da seama ca muntele e ceva grandios. Si cu cat se apropie si mai mult, isi da seama de maretia si de slendoarea muntelui si, totodata, se vede pe el asa de mic si neinsemnat… Tot asa e si cu omul care sta departe de Dumnezeu, de trairea crestina. Dumnezeu i se pare ceva lipsit de importanta; uneori isi permite chiar sa Il si injure, dar cu cat se apropie mai mult de El, isi da seama de starea intunecata in care traia acel om mai inainte si, totodata, de maretia slavei lui Dumnezeu. Si cu cat se apropie si mai mult, „Muntele” – Dumnezeu il copleseste cu caldura, cu pacea si cu dragostea divina, iar omul se umileste si pluteste in valurile iubirii dumnezeiesti, ajungand sa traiasca in Dumnezeu, iar Dumnezeu in el. Bine faci, frate, ca intrebi, caci ”cine vrea sa se mantuiasca, cu intrebarea sa calatoreasca”. Daca nu ai un duhovnic, sa-ti cauti unul iscusit, care sa poata sa-ti raspunda la intrebari, sa aibe rabdare cu fratia ta si sa te ajute sufleteste. Spune undeva, in Sfanta Carte, despre credinta, ca vine prin auz. Despre Dumnezeu am auzit si eu de la Parintele Visarion, cand aveam 29 de ani. De atunci am inceput, si eu, mai hotarat, sa pasesc pe calea credintei ortodoxe. Si cu cat am pasit mai mult, cu atat mi-am dat seama cat de mic sunt si cate am de invatat. Toti avem de invatat si toti trebuie sa intrebam, sa cerem sfatul. Nu sunt eu cel mai in masura sa dau sfaturi, dar din ceea ce am auzit si am invatat de la Parintele meu, precum si de la alti parinti duhovnicesti in atatia ani, vreau sa dau mai departe, ca sa fie slavit Dumnezeu si sa se foloseasca fratii. A tacea, a tine pentru tine ceea ce stii, cred ca nu e smerenie; mai degraba, egoism si nepasare. Imi spui ca ai dat intamplator de site... Oare chiar asa sa fie? Acum, cand mai sunt doua zile pana la Pogorarea Duhului Sfant, sa-L rugam pe Duhul adevarului sa vina si sa salasluisca intru noi si sa ne curatesca pe noi de toata intinaciunea. Amin! Doamne ajuta! |
|
|
Nicolae |
|
|
DOAMNE ADUTA , MA BUCUR ENORM DE MULT CA AM GASIT SITE-UL DV , VA MULTUMESC FIINCA ATI CREAT ADEST SITE ..!! ESTE FOARTE FRUMOS /.. IMI PLAC TOATE MATERIALE CARE SE GASESC AICI ... TOATE SUNT DE MARE FOLOS DACA STII CUM SA LE FOLESESTI . DUMNEZEU SA VA BINECUVINTEZE . PENTRU CUM ATI STIUT SA VALORIFICATI HRANA PARINTELUI VISARION ..!!
V-am raspuns pe adresa personala de e-mail. |
|
|
Mihai |
|
|
V-am raspuns pe adresa personala de e-mail. |
|
|
Alina Radulescu |
|
|
Buna seara,doresc daca aveti un CD cu filmarea parastasului al preiubitului meu parinte Visarion Iugulescu de pe 23 mai.In acea zi am fost la Prislop si nu am putut ajunge.Vreau sa spun ca am fost la mormantul parintelui de 2 ori dar atata bucurie si liniste am avut,am pus o floare pe mormant,am aprins lumari ,am plantat o floare... Pe parintele Visarion nu l-am cunoscut in viata dar dupa ce i-am ascultat toate predicile si se aude in casa noastra zilnic am simtit nevoie sa ma spovedesc si imparasesc.A fost primul parinte care m-a dus mai repede spre mantuire.La mormantul parintelui am ajuns cand am facut un pelerinaj la Cernica.Stiam ca taica parinte este inmormantat acolo si am plecat de aici cu flori sa pun pe mormantul dansului.Cand am ajuns in cimitirul din Cernica fetita mea mi-a spus "mama cate morminte sunt aici unde o sa il gasim noi pe parinte?" si eu i-am raspuns ca acolo unde mi se duc pasii.Simteam chemarea parintelui,nu a fost nevoie sa il caut o secunda parca stiam mormantul de mult timp.M-am repezit la mormant,am pus floriile,am aprins lumanari si am inceput sa ma rog... Apoi a venit cineva la mine si a spus ca mi-a vazut tinta precisa si mi-a daruit 2 icoane si 2 CD cu taica parinte.Pe unul din CD era si acatistul meu preferat cantat de Marian Moise Acatistul Sf Fanurie.Inca odata viata si destinul mi-a dovedit ca nimic nu este intamplator.La mine a devenit HRANA aceste piedici si de multe ori parca aud vocea parintelui cu cuvintele de pe cruce.Doamne iti multumesc ca mi-a fost dat sa cunosc credinta adevarata sa stiu de frica mortii si de frica lui Dumnezeu,sa stiu ce este bine si nu pentru suflet ca el sa fie mantuit.Doamne Iisuse Hristoase miluieste-ne pe noi pacatosii.
Raspuns:
Sora Alina,
Frumoase cuvinte! Acestea nu pot sa iasa, decat dintr-o inima la fel de frumoasa, care isi doreste frumusetea cea vesnica. Ne bucuram ca, pe langa miile de ucenici, pe care Parintele Visarion si i-a facut pe cand era in viata, se adauga altii, dupa ce dansul a trecut la cele vesnice. Asa este, nimic nu e intamplator. Cunoastem si alte intamplari minunate prin care crestinii sinceri, smeriti si cu dragoste in suflet, l-au gasit pe Parintele, fie pe cand era in viata, fie acum, cand se odihneste cu trupul in cimitirul din Manastirea Cernica. Noi, cei care l-am cunoscut indeaproape pe Parintele, nu ne miram prea mult de ceea ce se intampla, pentru ca ii stim valoarea si darurile primite de dansul de la Dumnezeu. Iata ca Parintele a reusit sa inmulteasca talantii primiti de la Dumnezeu, dar cu multa jertfa, cu multa suferinta, in vremuri de prigoana, incoltit de multe primejdii. Dar a avut nadejde la Dumnezeu si i-a avut ca pilda pe sfinti, care la fel au patimit, cum spune Sfantul Apostol Pavel: “În călătorii adeseori, în primejdii de râuri, în primejdii de la tâlhari, în primejdii de la neamul meu, în primejdii de la păgâni; în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii cei mincinoşi; în osteneală şi în trudă, în privegheri adeseori, în foame şi în sete, în posturi de multe ori, în frig şi în lipsă de haine”. Aceasta, sora Alina, sa ne fie pilda si noua; fara jertfa nu se poate. In curand va apare si DVD-ul cu Parastasul de un an al Parintelui nostru drag Visarion. Pe DVD va mai fi si Parastasul de 9 luni si altceva, la fel de folositor. Daca imi veti indica o adresa, va voi trimite DVD-ul, cand va apare, precum si alte materiale din opera Parintelui, daca doriti. Fara pretentii financiare, insa cu dorinta de a da mai departe materialele primite, pentru a se folosi si altii, caci “dar din dar, se face rai”. Bunul si Milostivul Dumnezeu sa va ajute si sa va tina pe calea cea dreapta a Bisericii Ortodoxe. Sa stati in ascultare de Biserica si de duhovnicul Dvs. Sa cautati sa ajutati cat mai multe suflete ca sa cunoasca bucuria Ortodoxiei, insa cu multa intelepciune, smerenie, dragoste si rabdare.
Doamne ajuta! |
|
|
Parastasul de 1 an |
|
|
Sâmbătă, 23 mai 2009, se va oficia la Mânăstirea Cernica PARASTASUL DE 1 AN
al Părintelui Visarion Iugulescu. |
|
|
Adriana |
|
|
Domnule Radu,
Hristos a inviat!
Am gasit de curand site-ul dvs. si este minunat.
Indraznesc si eu sa va adresez o intrebare. Cineva mi-a spus intr-o zi: “Cum poti spune ca Dumnezeu ne-a lasat libertate atata timp cat nu noi ne alegem locul si timpul nasterii si nici parintii nu ni-i alegem?” si nu am stiut ce sa-i raspund.
Va multumesc.
Doamne ajuta!
Adriana
Raspuns:
Adevărat a înviat!
Soră Adriana,
Faptul că ai găsit acest site, poate nu este întâmplător. L-ai găsit pentru că îţi doreai şi căutai aşa ceva – un site (fără obositoarele reclame) în care să predomine cuvântul duhovnicesc. Deşi site-ul se numeşte „popas duhovnicesc”, eu nu sunt un om duhovnicesc, nu sunt nici teolog, nici preot, dar în virtutea preoţiei universale, în sens ortodox, şi ţinând cont de atâtea învăţături ortodoxe sănătoase, pe care le-am primit de la mentorul meu, Părintele Visarion, şi de la alţi părinţi duhovniceşti, voi încerca să-ţi răspund la întrebare. Nu trebuie să înţelegem greşit libertatea pe care ne-a dat-o Dumnezeu. Această libertate de fapt se numeşte „voinţă liberă”, sau „liberul arbitru”, sau "LIBERĂ ALEGERE" şi ea trebuie să se manifeste între anumite limite. Ea nu trebuie să afecteze, să încalce libertatea semenilor noştri, nu trebuie să afecteze controlul Lui Dumnezeu asupra creaţiei Sale, planul lui Dumnezeu. Închipuie-ţi că eşti într-o sală de clasă şi vrei să deschizi fereastra, pentru că ţi-e cald, iar colegilor nu le este cald, şi nu vor să o deschizi. Nu sunt şi ei liberi ca şi tine? Dacă o vei deschide, nu vei încălca libertatea celorlalţi? Sau un alt exemplu: Tu eşti un mare dictator (Doamne fereşte!) şi vrei să distrugi un oraş cu oameni cu tot. Oare nu încalci libertatea şi dreptul la viaţă al semenilor, oare nu afectezi creaţia lui Dumnezeu? Deci nu e vorba de o libertate absolută. Creştinismul vede divinitatea ca forţă creatoare a lumii şi a omului. Omul, ca fiinţă creată, nu are posibilitatea de a-şi modifica natura. Din această logică ar rezulta că singura libertate a omului este aceea de conştientizare a propriilor limite, rămânând astfel liber întru Dumnezeu, adică libertatea omului de a alege între posibilităţile care i se oferă. Răul şi eroarea devin astfel rezultatele alegerilor greşite ale omului. Libertatea are mai multe planuri de exprimare şi manifestare, anume:
Libertatea de a gândi ce vrei
Poţi gândi ce vrei, dar niciodată nu poţi gândi tot ce poate fi gândit.
Libertatea de a spune ce vrei, libertatea cuvântului
Este condiţia societăţii în care oamenii au dreptul să îşi spună părerea în legătură cu toate deciziile economice, politice, culturale sau de alt tip care le pot modifica sau înrăutăţi cumva existenţa. Şi această libertate de exprimare impune restricţii etice sau politice celui care încearcă să o exercite. Omul socializat este liber sa spună orice, dar trebuie să fie atent să nu calomnieze, să nu mintă, să nu îşi insulte semenii, să nu îşi trădeze ţara, dezvăluind secrete de stat şi aşa mai departe. Aşadar şi această libertate practic are frontiere de utilizare.
Libertatea de a face ce vrei
Este cea mai dorită şi în acelaşi timp cel mai puţin accesibilă libertate şi asta din motive temeinice. Toţi indivizii doresc satisfacţii cât mai intense, mai de durată şi mai uşor de dobândit. De regulă, în societatea tehnologizată, majoritatea obiectelor sau situaţiilor care aduc plăcere se cumpără sau se negociază şi schimbă, prin calităţi personale, prin efort de punere în evidenţă a calităţilor proprii. Să ne imaginăm ce ar deveni societatea dacă fiecare am face ce vrem pentru a primi o satisfacţie intensă şi dorită de majoritate dar inaccesibilă majorităţii, neţinând cont de semenii noştri şi de efectele acţiunilor noastre asupra lor. Dumnezeu, care este creatorul oamenilor şi al naturii, cu siguranţă a reglat liberul arbitru, adică libertatea de a alege a fiecăruia, astfel încât orice om să aleagă mai degrabă acele fapte care duc la respectul şi ajutorul dat semenului, decât fapte violente şi distructive care duc la ură, nepăsare şi dispreţ între indivizi. Şi totuşi în lumea actuală este multă violenţă, multă ură şi mult dispreţ şi atunci ne întrebăm cu cât mai mult ar fi dacă fiecare ar putea face ce doreşte, în sensul împlinirii cu orice preţ a plăcerii proprii. Omul este liber, în condiţiile expuse mai sus, însă după ce se naşte, nu înainte de naştere. E logic. Dacă tu nu exişti, te poate întreba cineva unde să te naşti şi cine să te nască? Pe cine să întrebi? Să zicem că tu poţi să crezi un roboţel, care poate conversa. Poţi să conversezi cu el înainte de a-l crea? Iar după ce l-ai creat, mai are el posibilitatea să-şi aleagă creatorul, sau timpul când trebuia creat? Putea să ne întrebe cineva de locul şi timpul naşterii, sau dacă ne convin părinţii, pe când nu existam? Aceste întrebări, aceste frământări, soră Adriana, sunt ispite prin care suntem sustraşi de la adevăratele probleme ale vieţii. Acesta este rodul vizionării la televizor sau pe internet al unor programe nefolositoare (desene animate, filme de groază, SF-uri etc.), care răvăşesc mintea şi îi dezorientează totalmente pe cei care nu ţin mai strâns legătura cu Biserica. Pe noi trebuie să ne preocupe altceva, foarte important, mântuirea sufletelor noastre Să-i spui persoanei care ţi-a pus asemenea întrebări (care de fapt nu sunt ale ei !), să se spovedească şi să spună la duhovnic tot ce o frământă, ca să scape de aceste gânduri; să nu mai privească la televizor sau pe internet acele programe blestemate; să caute să-şi facă un anturaj creştinesc, prieteni cu trăire ortodoxă. Doamne ajută! |
|
|
Andreea |
|
|
eu am o
intrebare. stiu ca in curand cipurile vor fi implantate si
oamenilor. cred ca o sa apuc si eu vremea asta si va intreb de catre
cine se va face acest lucru. cineva mi-a spus ca de catre doctori. E
adevarat?
Raspuns:
Este frumos că te-ai gândit să devii medic. Înseamnă că eşti sensibilă la suferinţele oamenilor şi vrei să le alini sau chiar să-i vindeci. Înţeleg, totodată, că eşti şi creştină şi te preocupă şi mântuirea sufletului. Şi Sf. M. Mucenic Pantelimon a fost medic (doctor) şi a studiat medicina într-o vreme când creştinii erau prigoniţi. Sf. M. Mucenic Gheorghe şi alţii din vremea sa, au îmbrăţişat cariera militară într-o vreme când armata, la comanda puterii politice, era instrumentul prin care erau persecutaţi, prigoniţi, martirizaţi creştinii. Şi totuşi ei au îmbrăţişat această carieră, dar când a fost de mărturisit, l-au mărturisit pe Hristos cu preţul vieţii lor. Medicină înseamnă să-i vindeci trupeşte pe oameni şi nu implantare de cipuri. Stai liniştită, că nu te va obliga nimeni să implantezi cipuri. Cei care vor face lucrul acesta vor fi specializaţi, stimulaţi şi bine motivaţi (financiar sau în alt fel). N-o să ai loc de ei. Mi-aduc aminte că în facultate, colegii insistau să fie făcuţi membri de partid, pe când mie îmi era teamă să nu fiu făcut cu forţa. Şi cine a vrut s-a făcut, nu neapărat din convingere, ci pentru a putea accede la nişte funcţii, mai târziu. Aşa că, mergi înainte! Şi caută să alini nu numai suferinţele trupeşti, ci şi pe cele sufleteşti, pentru că mulţi oameni sunt bolnavi sufleteşte şi e nevoie mare de astfel de „doctori” în acest timp. Cere şi ajutorul Maicii Domnului în această privinţă. Să faci 40 de Paraclise, dacă se poate în două săptămâni. Şi Maica Domnului îţi va ajuta, cu siguranţă. Dumnezeu să-ţi ajute, domnişoara… doctor! |
|
|
Crina |
|
|
Surioară Crina,
Dacă într-adevăr acesta este şi numele Dvs., bucuria pe care mi-o faceţi este dublă. Pe de o parte mă bucur că scrieţi versuri închinate Domnului Hristos – Dumnezeul nostru, iar pe de altă parte mă bucur pentru că purtaţi un nume atât de frumos, un nume de floare, care vorbeşte de puritate. Scrieţi mai departe şi împletiţi rugăciunea, faptele bune şi ascultarea, cu scrisul şi meditaţiile duhovniceşti. Eu nu sunt poet (departe de mine gândul acesta). Profesia şi preocupările mele sunt de ordin tehnic. Totuşi, vă sugerez ca, în poeziile Dvs., să utilizaţi stilul „clasic”, respectând ritmul, rima şi măsura. Tot aşa e şi în viaţă: trebuie să respectăm ritmul (cu fraţii ostenitori), rima (concordanţa cu învăţătura sănătoasă a Bisericii) şi măsura (dreapta socotinţă, cumpătarea, calea împărătească). Poezia „Glasul florilor” e închinată tuturor „florilor”, deci şi Dvs. Doamne ajuta! |
|
|
Pentru "fosta ucenica" x |
|
|
Dupa cum vedeti, numele meu este public, pentru ca nu am ce ascunde. Daca imi veti da adresa Dvs. de email si cateva alte date, am sa va raspund mai amanuntit si confidential, pentru ca raspunsul este mai amplu si nu pot in acest spatiu restrans. Daca sunteti sincera si cautati cu adevarat mantuirea, atat cat ma va lumina Dumnezeu, intentionez sa va ajut cu toata dragostea, caci e vorba de manuirea sufletelor nostre, si nu ne jucam. Indrazniti! Doamne ajuta! |
|
|
Titi |
|
|
DOAMNE AJUTA! CE MAI FACETI ? MA BUCUR CA LUCRATI MEREU LA ACEST SITE SA LUMINATI CAT MAI MULTE SUFLETE CU PILDE SI INVATATURI ORTODOXE EU AM INCERCAT SA DAU ACEST SITE LA CATI MAI MULTI CERESTINI CA SA SE FOLOSEASCA SUFLETESTE SI PE ACEASTA CALE. DUMNEZEU SA VA DEA PUTERE SA LUCRATI IN CONTINUARE. VA IMBRETISEZ CRESTINESTE SI SA VA DEA DUMNEZEU PUTERE SI RABDARE. DOAMNE AJUTA!
Raspuns:
N-ati mentionat adresa de email, dar cred ca sunteti Titi din Calarasi. Se cade ca toate laudele sa I le atribuim lui DUMNEZEU. EL lumineaza sufletele oamenilor, noi suntem niste robi netrebnici. Aceasta nu inseamna ca noi trebuie sa stam, caci se spune: "Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri" (Matei 5,16) si "Purtaţi-vă cu cinste între neamuri, ca în ceea ce ei acum vă bârfesc ca pe nişte făcători de rele, privind ei mai de aproape faptele voastre cele bune, să preamărească pe Dumnezeu, în ziua când îi va cerceta (Petru I 2,12). Incerc si eu sa implinesc porunca dragostei. Asa cum altii m-au folosit si ma folosesc pe mine duhovniceste, cu darurile primite de dansii de la DUMNEZEU, asa si eu vreau sa-i ajut pe altii cu indemnul meu. Ati vazut intr-o uzina, fiecare lucreaza cate ceva si munca tuturor lucratorilor se insumeaza si se concretizeaza intr-un produs frumos, care iese pe portile uzinii. Asa trebuie sa se intample si intr-o "uzina" duhovnicesca. Fiecare sa lucreze ceea ce i s-a dat. Cel cu darul de a canta, sa cante mai mult si ce este placut lui Dumnezeu; cel cu darul scrisului, sa scrie mai mult si de folos, cel cu darul rugaciunii, sa se roage mai mult s.a.m.d. Insa fara smerenie, ne pierdem timpul si toata osteneala. Pe acest dar sa-l cerem cu insistenta de la Dumnezeu. Va imbratisez si eu la randu-mi si va doresc mantuire, pace si toate cele de folos! Sa ma iertati! Doamne ajuta! |
|
|
Sofia Iuga |
|
|
…ce frumos site aveti!! E intr-adevar cel mai pe gustul meu. Mi-am luat toate rugaciunile cu copy si ma gindesc acuma ce putin ma rog eu!! Cind am ajuns cu ocazia unui pelerinaj la manastirea CASIEL STRIMBU, mi-am cumparat multe CD-URI cu predici ale parintelui VISARION IUGULESCU, dar si de la man PUTNA cu ocazia hramului Sf.STEFAN cel mare. Imi plac predicile sfintiei sale. Dumnezeu sa i-l odihneasca. Nu am reusit sa citesc tot, dar mi-au placut plugusorul, scenetele, poeziile, citite deocamdata partial, dar e un site f.f. reconfortant asa ca o sa mai intru. Dumnezeu sa va lumineze si sa va ajute in continuare sa scrieti tot asa frumos! Sofia
Raspuns:
Site-ul vi se pare frumos pentru ca sufletul dumneavoastra vibreaza cand aude de Dumnezeu, de Sfintii Lui si de Parintii duhovnicesti ai Ortodoxiei noastre. Sunteti o crestina sincera care cauta hrana duhovniceasca, precum albina, zburand din floare in floare. Ma bucur ca va hraniti si de la „masa” Parintelui Visarion. Si eu m-am hranit multi ani, si ma hranesc si acum, si tot ce vi se pare frumos in acest site, sa stiti ca am primit de la Dumnezeu prin Parintele Visarion. Daca nu l-as fi cunoscut pe acest ostenitor Parinte, nu eram acum aici, in acest spatiu virtual, si nici macar crestin ortodox. Sfintia Sa mi-a insuflat dragostea pentru Ortodoxie si dorul pentru Tara cea de Sus. Incerc sa dau si eu din ceea ce am primit, pentru ca ma simt tare dator fata de semenii mei. Si ii indemn pe toti fratii ortodocsi sa lucreze in ogorul Ortodoxiei, caci secerisul este mult… Sa va rugati si pentru mine si sa ma pomeniti in pelerinajele Dvs., caci stiu, tot din spatiul virtual, ca ati colindat tara in lung si in lat, precum si alte tari, poposind pe la foarte multe manastiri. Multumesc pentru incurajare si, la randul meu, va doresc sa povestiti si in continuare tot asa de frumos despre locurile vizitate in pelerinaje, ca sa-i folositi si pe altii. Sa-l rugam pe Dumnezeu ca, pe langa ravna ce ne-a dat-o, sa ne dea si smerenie pe masura. Doamne ajuta! |
|
|
Parastasul de 9 luni |
|
|
Sâmbătă, 14 februarie 2009, se va oficia la Mânăstirea Cernica PARASTASUL DE 9 LUNI
al Părintelui Visarion Iugulescu. |
|
|
Sorina |
|
|
Domnule Radu,
Am si
eu o intrebare la dvs.este pacat daca stam in pat Sorina,
Cand ne rugam, intram in audienta la DUMNEZEU ca sa-i solicitam ceva: fie sa-i cerem un lucru oarecare, fie sa-i multumim pentru ce ne-a dat pana acum, fie sa-i cerem iertare pentru ca l-am suparat cu pacatele si greselile noastre, fie sa-i dam slava, caci este Facatorul cerului si al pamantului si al nostru. Cand mergem in audienta la un sef, la un director, la un ministru etc, ca sa-i cerem ceva, oare cum mergem? Nu mergem cu sfiala, imbracati cuviincios, cu respect si cu multa teama. Sau cand vine seful la noi, nu ne ridicam in picioare? Stam pe scaun sau culcati? Ei, cu atat mai mult trebuie sa avem respect fata de Imparatul imparatilor si Domnul domnilor - Dumnezeul nostru. Pentru cat suntem de pacatosi si pentru jertfa pe care a facut-o pentru noi, neamul omenesc, murind pe cruce de dragul nostru, ca sa ne salveze de la iad, nu se cade ca sa-i cerem iertare in genunchi? Ne rugam in fata icoanei, pentru ca icoana e o fereastra care ne duce cu mintea catre Dumnezeu, catre Maica Domnului sau catre Sfinti. Sunt si situatii cand, datorita imprejurarilor, nu putem ingenuchia. De exemplu, cand suntem bolnavi, in spital, intr-o neputinta, atunci ne putem inchina si in pat si oriunde. Nu e un pacat. Dumnezeu se uita la inima noastra, la dragostea pe care o avem pentru El, caci suntem copilasii Lui. De altfel, in toata vremea ar trebui sa ne rugam, nu numai seara si dimineata. Sa zicem tot timpul, indiferent ce lucram, sau in ce loc suntem, rugaciunea mintii si a inimii: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueste-ma pe mine pacatosul (pacatoasa)". Si in pat putem sa zicem aceasta. E bine ca dimineata si seara, totusi, sa aprindem o lumanare, candela, sa tamaiem prin casa si sa facem rugaciunea in genunchi in fata icoanelor. Sa vezi ce ajutor ai sa primesti de la Dumnezeu! Nu suntem copii Lui? Oare copilul dumitale, daca iti cere ceva, o felie de paine, ii dai o piatra? Pai daca noi procedam asa cu copiii nostri, cu atat mai mult Dumnezeu se va milostivi de noi. E mult de vorbit pe tema aceasta. Am aflat ca esti din zona. Daca ai timp si doresti, te invitam la noi acasa (si cu sotul), ca sa primesti mai multe lamuriri de la sotia mea, care este o mamica buna, careia ii plac mult fetele, dar... are, cum stii, numai baieti. Daca ai CD-player, iti putem da si niste CD-uri cu invataturi sfinte, inclusiv despre rugaciune. Sper sa-ti fie de folos ceea ce ti-am scris. Doamne ajuta! |
|
|
Susana |
|
|
Imi
plac mult versurile .poezii cu melodii.imne de
lauda si tot ce am gasit pe acest sit.
dimineata cand ma trezesc primul lucru este sa vad ce ati mai
scris, popas duhovnicesc am pus la semne
de cartesa gasesc repede. pe par visarion iorgulescu l/am cunoscut
numai de pe trilulilu acolo am descoperit un adevarat tezaur semnat
de sfintia dansului cand am fost anstiintata ca a murit am avut mare
suparare dar acolo unde este se roaga pt toti cei care l/au iubit .
tin legatura ci lucian c. un drag prieten
care mia trimis ad. ,,popas duhovnicesc.. va doresc bucurie sfanta
si Doamne ajuta V-am raspuns pe adresa personala de e-mail. |
|
|
Aurelia |
|
|
Am citit de cateva ori poezia lui Taica
Parinte " La ceas de despartire" si am plans de fiecare data in
adancul sufletului ptr cat e de frumoasa si de adevarata... V-am raspuns pe adresa personala de e-mail. |
|
|
Gelu |
|
|
Este un site
extraordinar pentru toti ortodocsi si ucenicii parintelui Visarion
V-am raspuns pe adresa personala de e-mail. |
|
|
Simona |
|
|
Am intrat de curand pe site si m-am
bucurat mult de ceea ce am gasit aici.Am sa folosesc si eu din
poeziile si cuvintele folositoare gasite aici, pentru a mai invata
si pe altii si pentru folosul meu personal. V-am raspuns pe adresa personala de e-mail. |
|
|
Sorina Andrei |
|
|
La multi ani, Sorina !
Multumesc pentru cuvintele sincere pe care mi le adresati. Nu mi se pare ca fac ceva deosebit; fac prea putin din ceea ce sunt dator sa fac. Referitor la sectiunea "Mama si copilul", nu am renuntat, am mult material pentru aceasta. Site-ul inca este in lucru si mai e ceva: pentru ceea ce scriu, mai cer si binecuvantare de la cei ce sunt in masura sa mi-o dea, de aceea mai zabovesc. Imaginea cu Părintele in sicriu am schimbat-o prin decembrie, dar daca e cazul, o mai schimb. Atata timp cat va plac subiectele duhovnicesti, ma face sa cred ca aveti un suflet bun, sensibil. M-as bucura nespus de mult daca as sti ca frecventati cu regularitate biserica si participati la actiuni duhovnicesti, ca aveti duhovnic. Daca aveti intrebari sau nelamuriri, va stau la dispozitie cu toata consideratia. |
|
|
Susana (Spania) |
|
|
Doamne ajuta!
Puteti folosi poeziile si orice material de pe acest site, spre a le trimite prietenilor şi cunoştinţelor Dvs. M-aş bucura dacă aţi indica şi sursa. |
|